SINDROMUL METABOLIC, ÎNTRE MIT ȘI REALITATE


Ce este sindromul metabolic?

Reprezintă o asociere de factori de risc metabolici și cardiovasculari, cu o rată crescută de mortalitate și morbiditate la nivel global. Prevalența se încadrează pe o pantă ascendentă de cateva decenii, odată cu explozia epidemiei de obezitate, a sedentarismului și a excesului caloric necontrolat, încă de la vârste tinere.


CARE SUNT CAUZELE APARIȚIEI SINDROMULUI METABOLIC ȘI CINE ESTE PREDISPUS SĂ DEZVOLTE SINDROM METABOLIC?

Nu se cunoaște cauza exactă a sindromului metabolic. Multe caracteristici ale sindromului metabolic sunt asociate cu așa numita „rezistență la insulină”. Rezistența la insulină înseamnă că organismul nu folosește insulina într-un mod eficient pentru a reduce nivelul glucozei din sânge. De asemenea, o combinație de factori genetici și de stil de viață pot fi responsabile. Factorii stilului de viață includ obiceiurile alimentare, activitatea fizică și probabil alterarea tiparelor de somn (de exemplu apneea în somn).

Deși unii oameni sunt predispuși din punct de vedere genetic să dezvolte sindromul metabolic,  stilul de viață nesănătos are un impact semnificativ. Mai multe aspecte sunt documentate pentru prevalența crescută a acestei patologii, precum:

• Obezitate / supraponderalitate. Grăsimea excesivă abdominală dar și cea viscerală este asociată cel mai puternic cu sindromul metabolic.

• Rezistenta la insulina. Acesta este momentul în care organismul nu poate utiliza insulina într-un mod eficient. Unele persoane sunt predispuse genetic la rezistența la insulină.

• Rasa și genul. Deși bărbații negri sunt mai puțin susceptibili decât bărbații albi să aibă sindrom metabolic, femeile negre au o rată mai mare decât femeile albe. Mexicanii americani au cea mai mare rată de sindrom metabolic, urmată de albi și negri.

• Vârsta. Riscul de a dezvolta sindrom metabolic crește odată cu înaintarea în vârstă

În prezent, sunt studiate și alte  condiții patologice care pot juca un rol în apariția sindromului metabolic:

  • Un ficat gras – steatoza hepatica non-alcoolică ( asociată cu un nivel al colesterolului total și trigliceride crescute)
  • Sindromul ovarelor polichistice (o tendință de a dezvolta chisturi pe ovare)
  • Litiaza biliară
  • Probleme de respirație din timpul somnului (cum ar fi apneea în somn- care se asociază cu o circumferință crescută a gâtului, în special la pesoanele cu obezitate morbidă)

CARE SUNT ETAPELE UNUI DIAGNOSTIC CORECT?

Sindromul metabolic cuprinde un grup de cinci factori de risc care pot duce la boli cardiovasculare, diabet zaharat, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Acesta  este diagnosticat corect atunci când sunt prezente  trei sau mai multe dintre următoarele criterii:

• Hiperglicemie (glicemia a jeun mai mare de 100 mg/dl sau urmarea unui tratament pentru normalizarea acesteia);

• Niveluri scăzute de colesterol HDL („bun”) în sânge (sub 50 mgl/dl în cazul femeilor și sub 40 mg/dl pentru subiecții de sex masculin) sau tratament hipolipemiant (ex. statine);

• Niveluri ridicate de trigliceride în sânge (nivel mai mare de 150 mg/dl);

• Circumferința abdominală crescută sau obezitate androidă ( cunoscută sub denumirea de obezitate în formă de măr)- CFA mar mare de 94 cm pentru sexul masculin și mai mare de 80 cm în rândul femeilor;

• Tensiune arterială crescută ( peste 130/85 mmHg) sau tratament antihipertensiv;

Deși fiecare dintre aceștia reprezintă individual un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, atunci când o persoană are trei sau mai multe și este diagnosticată cu sindrom metabolic, iar riscul  de a dezvolta o afecțiune cardiovasculară gravă crește semnificativ.


TRATAMENT ȘI PREVENȚIE

  1. Adoptarea a  cât mai multor schimbări pozitive ale stilului de viață – aport alimentar corect din punct de vedere calitativ și cantitativ, exercițiile fizice regulate (minim 150 minute/săptămână activitate fizică moderată) și pierderea în greutate  vor reduce considerabil riscul de boli asociate sindromului metabolic, precum diabetul și bolile de inimă.
  2. Modificări dietetice corecte –  consumarea de legume și fructe proaspete, pește sau carne albă de 2 ori săptămânal, nuci și alimente integrale. Pentru a ajuta la pierderea în greutate, reduceți cantitatea de alimente pe care le consumați și limitați alimentele bogate în grăsimi sau zahăr. Reduceți grăsimile saturate, care sunt prezente în carne, lactate cu smântână și multe alimente procesate și înlocuiți-le cu grăsimi nesaturate precum semințele, uleiurile de măsline, in, struguri și rapiță. Nu mai beți alcool sau reduceți consumul la mai puțin de 14 unități pe săptămână.
  3. Scăderea ponderală- Pierderea a cel puțin 7% din greutatea corporală actuală poate reduce rezistența la insulină și tensiunea arterială și poate reduce riscul de apariție a diabetului. De fapt, orice pierdere în greutate este benefică. De asemenea, este important să vă mențineți pierderea în greutate. Dacă vă confruntați cu pierderea în greutate și menținerea acesteia, discutați cu medicul dumneavoastră despre ce opțiuni ar putea fi disponibile, cum ar fi medicamente sau intervenții chirurgicale bariatrice.
  4. Amplificarea nivelului de activitate fizică – exercițiile fizice regulate pot lua diferite forme, în funcție de ceea ce vi se potrivește cel mai bine. Încercați și faceți cel puțin 30 de minute de exercițiu în cel puțin cinci zile din fiecare săptămână. 
  5. Renunțarea la fumat – fumatul  crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, cancer și boli pulmonare.  
  6. Calitatea somnului contează- creșterea duratei la 7-9 ore/noapte  și stabilirea unui orar de culcare și trezire sunt esențiale. De asemenea, a se evita consumarea alcoolului și a alimentelor hipercalorice cu aproximativ 4-5 ore înainte de culcare.
  7. Este posibil să fie necesară medicație – modificările stilului de viață sunt extrem de importante în gestionarea sindromului metabolic, dar uneori medicamentele pot fi necesare pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Medicația antihipertensivă pentru a controlul tensiunii arteriale sau medicamente pentru scăderea colesterolului (sau ambele) pot fi integrate în planul terapeutic. 
  8. Consultați medicul pentru a decide care este cea mai bună strategie de management pentru afecțiunile dumneavoastră. 


Un răspuns la “SINDROMUL METABOLIC, ÎNTRE MIT ȘI REALITATE”

  1. […] Insulinorezistența este definită ca o imposibilitate a insulinei în limite normale de a produce un răspuns optim în țesuturile în care acționează, mai exact la nivel hepatic, în mușchiul scheletic și în țesutul adipos. Secundar acestui efect, va exista o creștere compensatorie a concentrației hormonului rezultând un exces, fiind cunoscut sub numele de hiperinsulinemie. Rezistența la insulină constituie un element important implicat în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2, în același timp fiind și elementul definitoriu al sindromului metabolic. […]

    Apreciază

Lasă un răspuns la INSULINOREZISTENȚA ȘI DIABETUL ZAHARAT TIP 2 – Dr. Denisa Boștină Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: