„MICROBIOM”-Un termen tot mai des folosit

„MICROBIOM”-Un termen tot mai des folosit

„MICROBIOM”-Un termen tot mai des folosit


GENERALITĂȚI

1. Microbiota umană este formată din trilioane de microorganisme, inclusiv bacterii, virusuri și fungi.
2. Cele mai mari populații de microbi rezidă la nivel intestinal. Alte habitate populare includ pielea și organele genitale.
3. Celulele microbiene și materialul lor genetic, microbiomul, sunt prezente încă de la naștere. Acest aspect este vital pentru sănătatea optimă.
4. Microorganismele care trăiesc în interiorul tractului gastrointestinal reprezintă aproximativ 4 kilograme de biomasă. 5.Fiecare individ deține o compoziție unică de specii.
6. Microbiota este importantă pentru digestie, imunitate și efectele asupra creierului și comportamentului.  

Flora intestinală este alcătuită din microorganisme, care pot fi utile dar și potențial dăunătoare. Majoritatea sunt simbiotice (benefice funcționării optime), iar un număr mai mic sunt denumite patogene (favorizează imbolnăvirea). Coexistența componentei patogene și a celei simbiotice este posibilă într-un organism sănătos. În cazul producerii unei perturbări  a acestui echilibru (utilizarea prelungită a antibioticelor fără prescriere medicală, boli infecțioase, alimentație necoresupunzătoare), interacțiunea normală poate fi oprită, proces cunoscut sub denumirea de disbioză. 


~Ființa umană adăpostește între 10 trilioane și 100 de trilioane de microorganisme într-o relație simbiotică. Acest lucru aduce beneficii atât timp cât organismul este într-o stare sănătoasă. Estimările variază, dar ar putea exista peste 1.000 de specii diferite de microorganisme care alcătuiesc microbiota umană. ~


Fiecare dintre noi deține o rețea complet unică la nivel intestinal, determinată inițial de componenta genetică, iar ulterior de o serie de modificări fiziologice sau patologice care au loc de-a lungul vieții. Această rețea este denumită microbiom, microbiota sau flora intestinală. Prima expunere la microorganisme se întâmplă în timpul nașterii, iar mai târziu prin procesul alăptării și al diversificării. Caracteristicile microorgansimelor la care este expus bebelușul depind în cea mai mare măsură de factorii nemodificabili (constituentul ereditar) dar și de factorii modificabili, de mediu care aparțin mamei. 

Cercetările privind asocierea dintre microbiotă și alimentația per ansamblu sunt limitate și relative. Studiile anterioare din acest domeniu se concentrează în principiu asupra dietei în stil mediteraneean sau a altor tipuri de programe alimentare bazate pe plante. Eșantioanele privind aceste studii sunt mici și selectate, iar în prezent nu există grupuri mari introduse în studii.


În ce mod poate afecta alimentația echilibrul florei intestinale?

Alimentația zilnică se numără printre factorii cei mai relevanți de mediu, care iau parte la conturarea unei stări optime de supraviețuire pe termen lung. Calitatea dietei poate să crească sau să reducă riscul afecțiunilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, obezitatea și sindromul metabolic. De asemenea, dieta constituie o componentă importantă la care populația intestinală bacteriană este susceptibilă și potențial modificabilă atât pe termen scurt (de la o zi la alta) și pe termen lung. O varietate de boli au fost asociate cu modificarea microbiomului intestinal. Printre acestea se numără artrita reumatoidă, tulburările neurologice, obezitatea sau bolile gastrointestinale. Microbiomul intestinal are la bază multiple funcții, inclusiv maturarea imunitară, homeostazia și biosinteza vitaminelor.Dieta influențează microbiomul, iar microbiomul influențează riscul de îmbolnăvire al unui individ.

Un studiu realizat recent și publicat în „Nature Medicine” a demonstrat că validitatea microbiomului este influențată de dietă și structura microbiomului influențează calitatea vieții pe termen lung. Rezultatele au arătat că bacteriile intestinale specifice sunt asociate cu nutrienți, grupe alimentare și compoziția generală a dietei. Condițiile care scad calitatea vieții, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, bolile de inimă și procesele inflamatorii adiacente, par a fi și o consecință a modificării într-o manieră nefavorabilă a microbiomului secundar unui stil de viață necorespunzător. De exemplu, modelele alimentare mai puțin sănătoase (deserturi comerciale pe bază de lactate, carne roșie, alimente procesate) au susținut speciile intestinale patogene.  În contrast, un microbiom intestinal diversificat aderă la modele alimentare sănătoase (legume bogate în fibre, precum spanacul și broccoli, oleaginoase-nuci, dar și alimente de origine animală-peștele) În plus, s-a  constatat că grăsimile polinesaturate (regăsite în pește, nuci, dovleac, semințele de in și chia, floarea soarelui, șofranul și uleiurile de soia nehidrogenate) amplifică producerea speciilor intestinale comensale benefice, legate de un risc redus de boli cronice.

Pe lângă ereditate, mediul și utilizarea medicamentelor, dieta joacă un rol important în stabilirea tipurilor de microorganisme care trăiesc în colon. Toți acești factori creează un microbiom unic de la persoană la persoană. O dietă bogată în fibre afectează în special tipul și cantitatea de microorganisme de la nivel intestinal. Singura modalitate prin care fibrele pot fi digerate la nivel intestinal o constituie numărul și tipul de enzime regăsite în colon care dețin acest rol. Ca urmare a acestui proces de fermentație, sunt eliberați acizii grași cu lanț scurt. Acest lucru determină o scădere a  pH-ului la nivelul colonului și alte consecințe benefice, precum limitarea creșterii unor bacterii patogene (Clostridium difficile). Cercetările cu privire la acest aspect explorează efectele lor ample asupra sănătății, inclusiv stimularea activității celulelor imune și menținerea nivelurilor normale de glucoză și colesterol din sânge.

„Super-aliment” este un termen de marketing care descrie beneficiile unui aliment pentru promovarea sănătății. Acest termen nu este definit științific, dar efectul pe care îl au aceste super-alimente este adesea dovedit. Superalimentele includ o gamă variată de produse, majoritatea provenite din natură. Câteva exemple pot include: fructele de goji, fructele de acai, fructele de aronia, semințele de chia, semințele de cânepă,spirulina, algele chlorella, dar și cacao crudă, ghimbirul, rodiile. Efectele pozitive sunt variate și, în consecință destul de numeroase, iar pe lângă impactul avantajos asupra microbiotei, super-alimentele constituie, de asemenea, o sursă bogată de antioxidanți.


Care este rolul acizilor grași cu lanț scurt?

Se presupune că acizii grași cu lanț scurt (SCFA), principalii metaboliți produși în colon prin fermentarea bacteriană a fibrelor alimentare și a amidonului rezistent, joacă un rol cheie în reglarea neuro-imuno-endocrină. Mecanismele care stau la baza fiziologiei acestui procedeu, dar și relația creier-intestin nu sunt încă complet elucidate. SCFA sunt acizi grași cu mai puțin de 6 atomi de carbon. Sursele alimentare care susțin niveluri crescute de SCFA sunt carbohidrații complecși și fibrele nedigerabile, precum pectinele, gumele, oligozaharidele. Deși există suplimente care conțin aceste categorii de nutrienți cu efect prebiotic, se numără și versiuni alimentare, precum algele marine, bananele, sparanghel, anghinare, cerealele integrale (grâu, ovăz, orz), praz, usturoi, etc. SCFA reprezintă sursa principală de energie pentru celulele intestinului gros, iar din acest considerent, joacă un rol esențial în sănătatea colonului. Excesul este utilizat pentru alte funcții ale organismului (10 % din necesarul zilnic de calorii). Aproximativ 95% dintre acizii grași cu lanț scurt din corpul tău sunt: acetatul, propionatul și butiratul.

~Butiratul acționează ca moleculă-semnal pentru nervul vag.~


DIETA MICROBIOTICĂ

Acest concept a pornit de la Dr. Raphael Kellman, medic internist și specialist în nutriție integrativă. Dieta microbiotică este primul program alimentar care face referire la microbiom și se bazează pe descoperiri științifice documentate prin studii clinice. A fost creată cu scopul de a “hrăni” bacteriile protectoare de la nivel intestinal, cu accent ulterior pe îmbunătățrea funcționării întregului organism. Mergând pe premiza că toate drumurile duc la microbiom și că sănătatea este construită în jurul unui ecosistem vibrant, Dr. Kellman a ridicat ștafeta cu privire la adevărata definiție a calității vieții.  Aceasta este alcătuită din 3 etape diferite și primează pe baza a 5 aspecte esențiale:

  1. Alimente vegetale (este numită și dieta pe bază de plante) în cantitate mare
  2. Evitarea alimentelor care amplifică procesele inflamatorii (în special alimentele procesate)
  3. Alimente probiotice naturale (lactate, brânzeturi, murături)
  4. Alimente care conțin fibre prebiotice naturale (amintite anterior)- promovează creșterea mai multor tipuri de bacterii benefice, inclusiv Bifidobacteriile. 
  5. Condimente și ierburi naturale 

AXA INTESTIN-CREIER

Dr. Mark Lyte, profesor la Universitatea din Texas, a oferit perspective interesante asupra aspectelor răspunzătoare de circuitele de comunicare dintre intestin și creier, acest acest subiect în momentul actual este în continuare în curs de cercetare. De asemenea, a fost subliniat faptul că informațiile dintre cele două organe circulă într-o manieră bidirecțională și asimetrică. S-a inițiat ideea că substanțele chimice regăsite în alimentele consumate zi de zi ar putea influența oarecum răspunsurile bacteriilor intestinale, iar mecanismele considerate anterior a avea la bază origine imunologică, ar putea fi în schimb neuroendocrine. Odată ajunse la nivel intestinal, aceste substanțe neurochimice derivate din alimentație pot interfera cu microbiota, iar ca răspuns se produce un mecanism de feed-back și pot fi afectate cogniția și comportamentul nutrițional. Multe dintre aceste daate sunt corelaționale, neputând fi atribuită o relație de cauzalitate. 

Microbiomul  poate fi responsabil de sănătatea creierului în mai multe moduri. Neurotransmițători precum serotonina sunt produși în principal la nivel intestinal, iar un dezechilibru produs prin diverse mecanisme poate interfera cu producția, și respectiv acțiunea acesteia. O serie de studii au arătat că persoanele cu diverse tulburări psihice, au diferite specii de bacterii în intestine, în comparație cu persoanele sănătoase. Acest lucru sugerează că microbiomul intestinal poate afecta sănătatea creierului. Cu toate acestea, nu este încă destul de clar dacă acest lucru se datorează pur și simplu unor obiceiuri alimentare și stil de viață diferite. Un număr mic de studii au arătat, de asemenea, unele probiotice pot îmbunătăți simptomele asociate depresiei și ale altor tulburări de sănătate mintală.


Metode prin care poți să îți îmbunătățești microbiota intestinală

  1. Varietatea alimentară– alimente integrale, bogate în fibre, sărace caloric și bogate calitativ
  2. Mese regulate și bogate în fructe, legume, semințe. Câteva exemple ar fi zmeura, mazărea, broccoli, nătul, lintea, pbananele, merele, anghinare.
  3. Consumă alimente fermentate, precum: iaurt, kimchi, varza murata, chefir
  4. Alăptarea pe o perioadă de minim 6 luni are un impact pozitiv asupra digestiei și dezvoltării imunității bebelușului.
  5. Dietă bazată pe plante
  6. Consumă alimente bogate în polifenoli– compuși de proveniență vegetală care au multe beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea colesterolului, a tensiunii arterialel și a stres oxidativ.


Bibliografie

  1. www.nutrition.org
  2. https://www.hsph.harvard.edu
  3. https://www.frontiersin.org/journals/endocrinology
  4. https://www.medicalnewstoday.com
  5. www.healthline.com
  6. https://www.kellmancenter.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: