PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE GRUPELOR ALIMENTARE

Fiecare aliment consumat atât în starea sa naturală, cât și sub formă de preparare termică poate aduce sau nu benefcicii asupra organismului. Cunoașterea și identificarea corectă a caracteristicilor produselor alimentare este essențială atât în cadrul unei anchete alimentare corecte, cât și în alegerea și cuantificarea porțiilor și a proporțiilor pe termen lung a produselor alimentare.

1. Cerealele și produsele integrale

Aceasta categorie constituie principala sursă de fibre alimentare, motiv pentru care este recomandat consumul zilnic al cerealelor integrale, cu evitarea celor rafinate/procesate. O alta caracteristică importantă și esențială în primul rând pentru pacienții cu diabet zaharat o reprezintă faptul că cerealele sunt o sursă de glucide. În cantități reduse prezintă și un cuantum proteic, însă sunt sărace în lipide. De asemenea, sunt bogate în vitamine și minerale.

2. Legumele și fructele

Sunt preferate a se consuma în stare crudă sau minim procesată datorită faptului că sunt principala sursă de vitamina C. Rprezintă o sursă de vitamine hidrosolubile, motiv pentru care lichidul în care sunt fierte (supa în cazul legumelor) este recomandată a fi consumată. La fel ca și în cazul cerealelor, și această categorie alimentară prezintă un procent de glucide, care poate fi osciant în funcție de diversele subcategorii. De exemplu, sub 5 puncte procentual de carbohidrați conțin verdețurile, iar peste 20 % i se poate atribui cartofului fiert, strugurilor sau bananelor. Sunt sărace în lipide și proteine și nu sunt recomandate a fi consumate sub formă de sucuri proaspete, smoothie-uri doar ocazional sau la îndrumarea nutriționistului în diverse patologii ale tractului gastrointestinal.

3. Oleaginoase (alune, nuci, semințe)

Cu toate că prezintă un bonus din punct de vedere calitativ, această categorie necesită o atenție semnificativă când aducem în discuție cuantificarea porțiilor din cauza faptului că sunt bogate în calorii. Prezintă efect benefic pentru sănătatea cardiovasculară datorită conținutului ridicat de lipide polinesaturate. De asemenea, important este de menționat și faptul că necesită atenție în momentul adăugării de sare înainte de ambalare. Reprezintă sursă de glucide, proteine, vitamine, minerale și fibre. Din oleaginoase poate fi obținut uleiul, de preferință prin presare la rece.

4. Lapte, ouă și alte produse lactate

Dețin o multitudine de beneficii, însă trebuie subliniate și câteva atenționări. Sunt sure bogate de proteine de calitate, glucide, lipide, vitamine hirosolubile, vitamine liposolubile și Calciu. De asemenea, lactatele fermentate constituie o sursă bună de probiotice.Se recomandă consumul cu conținut redus de grăsime și sare. O atenție majoră în acest sens trebuie acordată brânzeturilor. Se va evita consumul de lactate ultraprocesate, precum brânza topită și alte categorii de creme de brânză.

5. Carne, pește, fructe de mare

Această categorie de alimente deține un bogat bagaj nutrițional care poate înclina balanța atât în sens pozitiv, dar și spre un minus considerabil, cu unele atenționări. Sunt o sursă bogată de proteine de calitate superioară, aprox. 20 g proteine/ 100 g produs, sursă de fier și de vitamina B12, motiv pentru care persoanele vegetariene sunt îndrumate să-și dozeze frecvent și să țină sub supraveghere strictă aceste investigații biologice din cauza riscului de apariție atât a anemiei feriprive (deficit de fier), cât și a anemiei megaloblastice (deficit de vitamina B12). Nu conțin fibre și glucide. Conservarea acestor produse se va realiza prin congelare/refrigerare și nicidecum prin sărare și afumare. Nu este indicat a fi consumate sub formă de mezelurisau organe (creier, inimă, rinichi) din cauza unui conținut considerabil de colesterol. Așadar pacienții cunoscuți cumodificări ale profilului lipidic vor evita în prealabil atât consumul de organe, carne roșie, cât și consumul de fructe de mare, păstrând în alimentație un consum de 3 ori săptămânal de carne albă fără părți vizibile de grăsime (conținut crescut de grăsimi saturate).

RECOMANDĂRILE DE CONSUM PENTRU ACIZII GRAȘI OMEGA-3 

• Persoane sănătoase- cel puțin de 2 ori săptămânal

• Persoane cu factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare- necesită suplimentarea cu omega-3 600 mg/zi

• Persoanele cu istoric familial de evenimente cardiovasculare- necesită suplimentarea cu omega-3 1-2 g/zi.

6. Dulciuri rafinate, Produse procesate și alimente cu conținut crescut de grăsime

Sunt produse bogate în aditivi, glucide simple, sare, grăsimi saturate și trans, care sunt obținute prin hidrogenarea grăsimilor vegetale, ca de exemplu margarina solidă. Din nefericire, reprezintă categoria de produse consumate cel mai frecvent în rândul populației din întreaga lume, respectiv și în rândul românilor. Recomandarea este de a fi consumate extrem de rar, ideal deloc, de reducere a consumului de carbohidrați simpliprezenți în diverse alimente sau în băuturi (zahăr, siropuri, miere). În ceea ce constă consumul de grăsimi, uleiurile presate la rece, atât cel de măsline, cât și cele obținute din alte semințe se situează în vârful piramidei de consum al acestei categorii. Nu se recomandă prăjirea sau arderea uleiurilor, dar nici consumul de uleiuri rafinate sau exotice, ca de exemplu uleiul de palmier sau cel de cocos din cauza unui conținut crescut de acid miristic, cel mai atergogen acid gras saturat cunoscut în natură.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: