MITURI DESPRE COLESTEROL

MITUL NR. 1

Profilul lipidic NU se determină până la vârsta mijlocie- FALS

Asociația Americană De Cardiologie recomandă determinarea profilului lipidic, care include atât colesterolul total, cât și LDLc, HDLc, Trigliceride o dată între vârsta de 9 și 11 ani și repetarea acestora între 17 și 21 de ani pentru copiii și adolescenții fără factori de risc adiționali sau antecedente familiale de boli cardiace apărute precoce. După vârsta de 20 ani la persoanele la care riscul de apariția a evenimentelor cardiovasculare rămâne scăzut, determinarea profilului lipidic se realizează la recomandarea medicului specialist, de preferat o dată la 4 ani.

MITUL NR. 2

Doar persoanele supraponderale și obezi au colesterolul ridicat- FALS

Indiferent de compoziția corporală a fiecărui individ, profilul lipidic poate fi modificat, depinzând în prealabil de antecedentele familiale, însă, cu toate acestea, surplusul ponderal moderat și obezitatea cresc șansele apariției unui profil lipidic modificat. Consecințele pe termen îndelungat ale acestei modificări spre rău sunt reprezentate de apariția aterosclerozei, care afectează arterele de calibru mediu și mare cu determinări secundare acute precum infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral ischemic. De asemenea, diabetul zaharat, inflamația sistemică, probleme ale sistemului osos și alte complicații ale obezității conduc către o scădere a speranței de viață.

MITUL NR. 3

Colesterolul ridicat este doar o problemă care apare în rândul persoanelor de sex masculin.

Deși ateroscleroza apare la o vârstă mai înaintată în rândul femeilor comparativ cu bărbați, în principal postmenopauză, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la femei.

MITUL NR. 4

Nivelul de colesterol este rezultatul dietei și al nivelului de activitate fizică.- ADEVĂRAT

Stilul de viață, alimentația și activitatea fizică determină în timp creșterea componentelor profilului lipidic, dar nu sunt singurii factori. Alți factori sunt reprezentați de înaintarea în vârstă (factor nemodificabil) și obezitatea. Pe de altă parte, ereditatea deține un rol important, iar antecedentele familiale de hipercolesterolemie predispun la o amplificare a riscului de modificare a profilului lipidic.

MITUL NR. 5

Administrarea medicației hipocolesterolemiante nu impune un stil de viață sănătos- FALS

Recomandările medicului sunt extrem de importante, iar administrarea medicației prescrise este primordială. Complianța la tratament în rândul persoanelor cu patologii cronice, precum cele di sfera cardiovasculară și metabolică trebuie luată în considerare la fiecare control la medicul specialist. Alimentația și adaptarea individualizată a dietei în funcție de fiecare persoană în parte, asociată unei activități fizice de cel puțin 150 minute pe săptamână de intensitate moderat-intensă sunt de asemenea introduse în managementul optim al patologiei de față. 

MITUL NR. 6

Dacă eticheta nutrițională nu indica nivelul de colesterol, alimentele sunt sănătoase pentru inimă- FALS

Multe alimente a căror etichetă arată un conținut redus de grăsimi pot fi sunt bogate în alte categorii de grăsimi „rele”, cum ar fi grăsimile saturate și grăsimile trans. Citirea corectă și detaliată a etichetelor fiecărui preparat comercial face diferența în ceea ce justifică un stil de viață sănătos. De asemenea, a se reține detaliul următor- dimensiunea porției pe care se bazează aceste numere poate fi mai mică decât întreaga cantitate achiziționată.

MITUL NR. 7

Trecerea de la unt la margarina va ajuta la scaderea colesterolului.- FALS

Atât margarinele, cât și untul conțin grăsimi saturate, dar și acizi grași trans, cu potențial aterogen. În alimentația zilnică, această categorie de grasimi ar trebui să constituie sub 1 %. Compararea etichetelor și alegerea produselor conform informațiilor nutriționale, dar și citirea ingredientelor fără uleiuri hidrogenate sunt esențiale.

MITUL NR. 8

Copiii nu trebuie să-și facă griji cu privire la colesterol.- FALS

Copiii pot avea un nivel ridicat de colesterol, la fel ca și adulții. Afecțiunea numită hipercolesterolemie familială poate să apară în rândul copiilor, iar incidența acesteia este crescută dacă ambii părinți prezintă profiluri lipidice modificate. Copiii diagnosticați cu hipercolesterolemie familială prezintă un risc crescut de sindrom coronarian acut precoce, accident vascular cerebral prematur. În aceste cazuri, diagnosticarea și instituirea unui tratament de specialitate cât mai rapid cu putință este critică.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: