RISCUL CARDIOVASCULAR – ASPECTE IMPORTANTE DE REȚINUT

Afectarea cardiovasculară reprezintă o consecință a inflamației sistemice prin influența factorilor de risc adiționali modificabili, precum hipertensiunea arterială, fumatul, sedentarismul, distribuția macronutrienților într-un mod incorect, dar și a cantității de alimente ingerate comparativ cu consumul energetic, sedentarismul, profilul lipidic, diabetul zaharat și influența factorilor de risc nemodificabili (vârsta, sexul).

Consecințele crescute ale inflamației, dar și stabilirea importanței patogeniei acesteia au evidențiat un aspect important, și anume că ateroscleroza constituie pionul principal în amplificarea riscului cardiovascular.

Ateroscleroza a fost inițial considerată a fi o patologie degenerativă, însă ulterior procesul aterosclerotic a fost intens studiat. Actualmente, aceasta este definită ca fiind o boală inflamatorie cronică, care are la bază infiltrarea și reținerea lipoproteinelor la nivelul peretelui arterial. Secundar, acest eveniment reprezintă cheia de inițiere a declanțării răspunsului inflamator, promovând în continuare acest proces. De asemenea, este recunoscut faptul că aceasta este asociată cu alterarea metabolismului lipoproteic, factori infecțioși și inflamatori, care într-un final vor constitui formarea plăcilor de aterom, cu localizări la nivelul arterelor mari și medii. 

Ultimele 3 decenii de studii în sfera cardiologică și metabolică au adus informații considerabile în ceea ce definește per ansamblu placa de aterom și complicațiile aterotrombotice ale acesteia la nivel sistemic, ca de exemplu sindromul coronarian acut, ischemia periferică, dar și accidentul vascular cerebral ischemic tranzitor. Factorii de risc cardiovasculari determină aterogeneza prin intermediul unor procese inflamatorii locale și sistemice la nivelul peretelui vascular. 

Studiile au reliefat faptul că amplificarea nivelurilor plasmatice de lipoproteine cu densitatea joasă, cunoscute de altfel și sub acrnimul LDLc, dar și scăderea lipoproteinelor cu denistatea mare (HDLc) sunt direct proporțional asociate cu incidența aterosclerozei. După oxidarea și modificarea de către celulele endoteliale, particulele LDLc favorizează formarea plăcilor de aterom. Astfel, în prezent, LDL oxidat este considerat a fi un factor aterosclerotic important, dar și un factor major care determină leziuni la nivel endotelial și la nivelul celulelor musculare netede care constituie peretele arterial. Contrar LDLc, lipoproteinele cu densitate mare dețin proprietăți antioxidante, care pot preveni oxidarea LDLc, și secundar pot inhiba competitiv receptorii pentru LDLc.

Există o asociere între riscul crescut de apariție a bolii cardiovasculare aterosclerotice și diabetul zaharat, însă persoanele diagnosticate cu prediabet și care nu prezintă semne clinice de boală cardiovasculară nu asociază în mod obligatoriu un risc crescut cardiovascular. Cu toate acestea, necesită evaluarea acestuia prin metode aplicabile în populația generală. Pe lângă  anamneză și examenul obiectiv complet al persoanelor cu obezitate și/sau diabet zaharat tip 2, investigații paraclinice suplimentare oferă în mod cert informații de calitate, dar valoarea prognostică variază de la o situație la alta. Printre acestea se numără electrocardiograma de repaus, efectuarea testului de efort, ecocardiografia, care de altfel constituie o metodă non-invazivă tot mai frecvent utilizată cu costuri relativ moderate. Prezența plăcilor ateromatoase la examinarea Doppler a arterelor carotide se asociază cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare la pacienții cu diabet zaharat. 

Există o serie de măsuri care survin în prevenția și managementul pacienților cu obezitate, diabet zaharat tip 2 și boală cardiovasculară aterosclerotică. În primul rând, recomandările ar trebui să se focuseze pe aplicarea unui model alimentar individualizat în funcție de necesitățile fiecărui pacient. Așadar, optimizarea stilului de viață este considerată a fi esențială atât pentru prevenția diabetului zaharat, cât și pentru cea a bolii cardiovasculare aterosclerotice. Măsuri de scădere ponderală în rândul pacienților cu surplus ponderal, fiind imperios necesară o scădere cu 5% din greutatea corporală actuală, impunerea începerii unei activități fizice de intensitate moderat spre intensă cu un interval de timp de aproximativ 150 minute săptămânal care să includă atât antrenament aerobic, cât și de rezistență, cu o individualizare a acestora în funcție de caz, existând de altfel și contraindicații, ca de exemplu comorbiditățile severe sau speranța de viață limitată.

Nivelul riscului cardiovascular regăsit la pacienții cu diabet zaharat este încadrat in 3 categorii, care diferă în funcție de ansamblul factorilor specifici de risc prezenți. Riscul cardiovascular înalt definit ca fiind riscul de deces de cauză cardiovasculară la 10 ani de 5-10 % există în rândul personelor cu o evoluție a diabetului zaharat mai mare de 20 ani, persoane care au asociate boala cardiovasculară clinic manifestă sau afectare de organe țintă, fiind asociate următoarele- proteinurie, rata de filtrare glomerulară sub 30 ml/min, sau hipertrofie ventirculară stangă . De asemenea, acest risc survine și dacă sunt asociați doar 3 factori de risc majori, ca de exemplu tabagism cronic, dislipidemie, obezitate, vârsta înaintată sau hipertensiunea arterială esențială. Riscul cardiovascular înalt include pacienții care prezintă o durată a diabetului zaharat de oeste 10 ani,fără afectarea organelor țintă sau asocierea unui alt factor major de risc. Riscul moderat este atribuit persoanelor cu un interval de sub 10 de ani de la diagnosticul de diabet zaharat, care nu prezintă un alt factor de risc.

Prevenția bolilor cardiovasculare în rândul persoanelor cu diabet zaharat tip 2, obezitate sau prediabet include în primul rând optimizarea stilului de viață, care este considerată a fi esențială indiferent de patologiile asociate. Intervenția nutrițională va fi adaptată și în funcție de vârsta fiecărui pacient. Recomandările ar trebui să se focuseze pe aplicarea unui model alimentar mediteraneean, reducerea aportului de grăsimi saturate și trans și creșterea sterolilor din plante, acizilor grași omega-3 și a fibrelor vâscoase. De asemenea, controlul glicemic poate modifica într-un mod pozitiv nivelul lipidelor plasmatice.

Abordarea multifactorială reprezintă un subiect slab implementat în îngrijirea acetor tipologii patologice, cu toate că este dovedit faptul ca riscul de apariție a evenimentelor cardiovasculare poate fi diminuat cu până la 75 % dacă există o asociere în ceea ce constă țintirea valorilor tensionale, a normalizării profilului lipidic și a HbA1c.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: