­čĺíEste obezitatea considerat─â o boal─â? DA!

Obezitatea se defineste ca fiind o boal─â cronic─â, heterogena, complex─â, care reprezint─â o cale de deschidere catre o serie de comorbiditati. Recent, aceasta a fost considerata a fi o cauza de dizabilitate, asociata cu o rat─â crescut─â a mortalit─â╚Ťii si morbiditatii, care din nefericire nu afecteaza doar adultii, prevalen╚Ťa sa fiind intr-o continua crestere si in ramura pediatrica. In practica curenta, din punct de vedere clinic este definita si stadializata prin calcul IMC, respectiv peste 30 kg/m2. Proportiile epidemiologice ├«n ceea ce prive╚Öte obezitatea ╚Öi-au dep─â╚Öit cu mult timp ├«n urm─â limitele, astfel estim├óndu-se c─â la nivel global un num─âr de aproximativ 650 milioane de persoane sunt afectate ╚Öi aproximativ 2 miliarde diagnosticate cu suprapondere,respectiv 39 % dintre b─ârba╚Ťi si 40 % dintre femei cu varsta mai mare de 18 ani, lu├ónd ├«n considerare faptul c─â pana in 2025 jumatate din populatia globului fiind obeza. Global Obesity Observatory arat─â c─â rata cea mai mare de pacien╚Ťi cu obezitate se reg─âse╚Öte in SUA, Libia, Arabia Saudit─â, Turcia, iar rata cea mai scazuta reg─âsindu-se ├«n India ╚Öi Etiopia.

­čĺíC├ót de eficient─â este terapia comportamental─â ╚Öi optimizarea stilului de via╚Ť─â pentru monitorizarea pe termen lung al pacientului cu obezitate?

Terapia stilului de via╚Ť─â la pacien╚Ťii cu exces de greutate include o succesiune de etape comportamentale care au ca obiectiv sporirea respect─ârii indica╚Ťiilor nutri╚Ťionale pentru un program alimentar cu con╚Ťinut redus sau foarte redus de calorii ╚Öi activitate fizic─â crescut─â. Interven╚Ťiile comportamentale pot include at├ót auto-monitorizarea greut─â╚Ťii, a aportului alimentar ╚Öi a activit─â╚Ťii fizice dar ╚Öi stabilirea obiectivelor rezonabile ╚Öi educa╚Ťia nutri╚Ťional─â ├«mpreun─â cu medicul curant, terapia cognitiv-comportamental─â cu ajutorul unui psiholog sau chiar terapia de grup prin ├«mp─ârt─â╚Ťirea experien╚Ťelor cu al╚Ťi pacien╚Ťi. Aceste abord─âri sistematice reprezint─â o modalitate de a rezolva problemele, de reducere a stresului sau chiar restructurarea cognitiv─â. Interviul motiva╚Ťional, dezbaterea acestui subiect ├«ntr-o circumstan╚Ť─â armonioas─â, sprijinul acordat de c─âtre familia ╚Öi implicarea cadrelor medicale ├«ntr-o manier─â multidisciplinar─â vor conduce cu siguran╚Ť─â spre atingerea obiectivelor ╚Öi p─âstrarea acestora pe o perioad─â ├«ndelungat─â de timp. Psihiatrii ╚Öi psihologii de╚Ťin un rol central ├«n cazul pacien╚Ťilor cu tulbur─âri de alimenta╚Ťie sau ├«n r├óndul pacien╚Ťilor cu obezitate ╚Öi anxietate sau depresie asociate, astfel pot afecta ├«ntr-un mod poztiv eficacitatea programelor de interven╚Ťie a stilului de via╚Ť─â. 

­čĺíEste necesar─â medica╚Ťie pentru tratamentul obezit─â╚Ťii?

Exist─â mai multe modalit─â╚Ťi terapeutice ├«n ceea ce const─â atingerea greut─â╚Ťii ideale ╚Öi monitorizarea acesteia ├«ntr-un interval de timp nedeterminat. Ca ├«n oricare patologie cronic─â, optimizarea stilului de via╚Ť─â constituie prima etap─â terapeutic─â, ├«ns─â oda─â cu apari╚Ťia rec─âderilor ╚Öi acumularea ulterioar─â a kilogramelor pierdute, dar ╚Öi de la o persoan─â la alta, medica╚Ťia este util─â. Cu toate acestea, farmacoterapia este indicat─â ca un adjuvant al unei diete corespunz─âtoare ╚Öi este prescris─â de medicul specialist dup─â un control medical bine am─ânun╚Ťit. De asemenea, beneficiile poten╚Ťiale trebuie s─â dep─â╚Öeasc─â riscul ├«n cazul unui tratament de lung─â durat─â. Complica╚Ťiile asociate obezit─â╚Ťii constituie o indica╚Ťie de luat ├«n considerare ├«n ceea ce const─â ini╚Ťierea tratamentului medicamentos oral sau injectabil. Medica╚Ťia este individualizat─â ├«n func╚Ťie ╚Öi de istoricul medical al pacientului, astfel exist├ónd posibile efecte adverse ├«n func╚Ťie de patologiile asociate. O alt─â indica╚Ťie pentru ini╚Ťierea farmacoterapiei o reprezint─â ╚Öi valoarea IMC- ului (indexului de mas─â corporal), parametru care eviden╚Ťiaz─â statusul nutri╚Ťional. A╚Öadar, NU exist─â un algoritm general variabil justificat din punct de vedere ╚Ötiin╚Ťific pentru o anumit─â molecul─â pe care persoanele cu obezitate s─â o urmeze ╚Öi, de altfel, nu exist─â vreun medicament ÔÇťminuneÔÇŁ care s─â determine o sc─âdere ponderal─â remarcabil─â ├«ntr-un interval scurt de timp. 

­čĺíCare sunt cele mai frecvente complica╚Ťii asociate obezit─â╚Ťii?

Complica╚Ťiile se instaleaz─â de-a lungul timpului. Obezitatea dupa cum imi place sa o redenumesc, boala fantoma, nu doare, nu supara, insa poate afecta starea psiho-afectiva a pacientului cu aparitia secundara a  anxietatii si a depresiei. Screening-ul pacien╚Ťilor cu obezitate pentru complica╚Ťiile asociate ar trebui realizat la un interval regulat de timp. To╚Ťi pacien╚Ťii care se confrunt─â cu cre╚Öterea ponderal─â progresiv─â sau prezint─â un istoric familial de boli metabolice, trebuie examina╚Ťi pentru prevenirea ╚Öi tratarea prediabetului ╚Öi diabetul zaharat de tip 2. De asemenea, evaluarea pentru sindromul metabolic, hipertensiune arterial─â, dislipidemie prin dozarea frecvent─â a panoului lipidc (colesterol total, LDLc, HDLc ╚Öi trigliceride), acidul uric, m─âsurarea tensiunii arteriale ├«n cadrul examin─ârii la medicul de familie necesit─â o aten╚Ťie suplimentar─â. Screening-ul pentru steatoza hepatic─â non-alcoolic─â sau ficatul gras la medicul gastroenterolog ╚Öi efectuarea unei ecografii de rutin─â este indicat s─â fie realizat─â ├«n r├óndul acestor pacien╚Ťi, la fel ╚Öi func╚Ťia hepatic─â. Pacientele tinere supraponderale sau obeze necesit─â evaluarea anual─â la medicul ginecolog cu privire la depistarea precoce a sindromului ovarelor polichistice. De asemenea, tot ├«n aceea╚Öi direc╚Ťie sunt ├«ndruma╚Ťi pacien╚Ťii cu exces ponderal ╚Öi disfunc╚Ťie erectil─â. Dup─â cum poate fi observat, obezitatea se asociaz─â cu o serie spectral─â larg─â de comorbidit─â╚Ťi asociate, care pot fi ameliorate secundar atingerii greut─â╚Ťii ideale/optime. ├Än cazul tuturor acestor afec╚Ťiuni, terapia nutri╚Ťional─â, consilierea ╚Öi educa╚Ťia comportamental-alimentar─â este indicat─â s─â fac─â parte din managementul complex multidisciplinar. 

­čĺíC├ót de important─â este activitatea fizic─â ├«n r├óndul pacien╚Ťilor cu obezitate? Este realizabil─â o sc─âdere ponderal─â f─âr─â activitate fizic─â?

Activitatea fizic─â este recomandat─â a fi efectuat─â c├ót de frecvent posibil, ├«ns─â intensitatea acesteia variaz─â de la un individ la altul. Activitatea fizic─â aerobic─â de intensitate progresiv─â cu o durat─â de 150 minute s─âpt─âm├ónal, repartizat─â ├«n 3-5 ╚Ťedin╚Ťe cu reducerea secundar─â a sedentarismului ╚Öi-a dovedit eficacitatea nu doar ├«n atingerea obiectivelor ponderale, c├ót ╚Öi ├«n cazul pacien╚Ťilor cu boli cardiovasculare sau alte patologii cronice. ├Äncurajarea activit─â╚Ťii fizice este imperios necesar─â. Sc─âderea ponderal─â este realizabil─â f─âr─â activitate fizic─â, ├«ns─â nu este recomandat─â av├ónd ├«n vedere rec─âderile frecvente de acumulare a surplusului ponderal. Totodat─â, exerci╚Ťiile fizice ajut─â la sc─âderea procentual─â a masei de ╚Ťesut adipos/ gras cu p─âstrarea ╚Ťesutului muscular ╚Öi a distribu╚Ťiei uniforme corporale. Studiile clinice au eviden╚Ťiat poten╚Ťialul remarcabil de sc─âdere a ariei ╚Ťesutului adipos din jurul organelor, respectiv al sc─âderii circumferin╚Ťei abdominale, cu sc─âderea secundar─â a riscului cardiovascular la pacien╚Ťii care, pe l├óng─â alimenta╚Ťia s─ân─âtoas─â sunt activi din punct de vedere fizic.

­čĺíExist─â o leg─âtur─â ├«ntre obiceiurile alimentare ╚Öi distribu╚Ťia macronutrien╚Ťilor ├«n eficacitatea sc─âderii ponderale?

├Äntr-adev─âr exist─â o leg─âtur─â ├«ntre distribu╚Ťia macronutrien╚Ťilor ├«n eficacitatea sc─âderii ponderale. De-a lungul timpului s-a dovedit c─â un consum de alimente cu index glicemic sc─âzut au drept rezultat o ├«mbun─ât─â╚Ťire a func╚Ťiei endoteliale prin sc─âderea stresului oxidativ, sc─âderea variabilit─â╚Ťii glicemice la pacien╚Ťii cu diabet zaharat ╚Öi, de altfel, o sc─âdere ├«n dimensiuni a adipocitelor localizate central, la nivel abdominal. O diet─â s─ârac─â ├«n carbohidra╚Ťi/glucide nu au demonstrat dec├ót o ├«mbun─ât─â╚Ťire a glicemiilor, o ameliorare a profilului lipidic, dar ╚Öi a func╚Ťiei renale, ├«ns─â sc─âderea ponderal─â a avut loc doar pe o perioad─â relativ scurt─â de timp ╚Öi nu a fost men╚Ťinut─â mult timp. Consumul unei ra╚Ťii amplificate de proteine au determinat o ├«mbun─ât─â╚Ťire a riscului cardio-metabolic, cu sc─âderea procentajului de ╚Ťesut gras distribuit central ╚Öi periferic, iar proteinele de calitate, proteine provenite din surse animale consumate ├«ntr-o propor╚Ťie mai mare au avut impact asupra normaliz─ârii markerilor inflamatori. Cel mai mare impact asupra greut─â╚Ťii s-a dovedit a avea dietele restrictive din punct de vedere caloric ╚Öi bogate ├«n lipide bune comparativ cu dietele s─ârace ├«n glucide, cu efecte benefice secundare ╚Öi asupra profilului lipidic. Cu toate acestea, singura modalitate de a atinge ╚Öi p─âstra greutatea ideal─â pe o durat─â ├«ndelungat─â de timp const─â ├«n adaptarea dietei ├«n func╚Ťie de particularit─â╚Ťile fiec─ârui individ ├«n parte ╚Öi p─âstrarea congruen╚Ťei echipei medicale multidisciplinare.

Las─â un r─âspuns

Completeaz─â mai jos detaliile cerute sau d─â clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul t─âu WordPress.com. Dezautentificare /  Schimb─â )

Poz─â Twitter

Comentezi folosind contul t─âu Twitter. Dezautentificare /  Schimb─â )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul t─âu Facebook. Dezautentificare /  Schimb─â )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: